Credincioşii ortodocşi şi greco-catoloci sărbătoresc astăzi Naşterea Sfântului “Ioan Botezătorul”, sărbătoare cu multe conotaţii populare. După cum a explicat Olimpia Mureşan, etnograf la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă (MJIA) Zalău la 24 iunie, în imediata apropiere a solstiţiului de vară, calendarul ţăranului român, consemnează o sărbătoare a protecţiei şi vitalităţii agricole denumită în zona Sălajului – “Sânziene”, cunoscută în alte zone ale ţării şi sub denumirea de “Drăgaica”. Sărbătoarea păstrează un amestec fascinant de culturi arhaice, păgâne, creştine sub semnul magiei şi vrăjitoriei. “Sânzienele reprezintă ziua însorită cea mai lungă şi cu noaptea cea mai scurtă din an, socotită cumpănă a anului, cu cea mai mare încărcătură malefică. De aceea ţăranilor li se păreau că soarele merge cu sărituri şi nu-şi urmează cursul drept. În tradiţia populară exista credinţa că în dimineaţa de Sânziene trebuia să priveşti răsăritul soarelui, iar lumina lui făcea să tremure ochii”, a precizat etnograful de la MIJIA Zalău.
Tradiţiile populare specifice satelor sălăjene atestă faptul că, de “Sânziene” sau de “Sfântul Ioan de Vară”, se fac magii terapeutice prin tehnici străvechi de vindecare a suferinţelor fizice şi psihice cu ajutorul descântecelor – unde elementul central avut în vedere este acela al magiei iubirii. Tot tradiţia populară spune că în trecut, în satele sălăjene femeile se trezeau devreme, mergeau la fântână şi se spălau cu apă sau îşi dădeau cu rouă pe faţă să fie frumoase şi să placă feciorilor, iar apoi mergeau să culeagă flori de sânziene din care făceau coroniţe. Sânzienele sunt posesoarele unor puteri miraculoase, în special a plantelor de leac, pentru intensificarea luptei împotriva forţelor răului.
Etnograful de la MJIA Zalău precizează că sânzienele erau utilizate în farmacologia tradiţională, cu efecte terapeutice spectaculoase, în multe afecţiuni: dureri de stomac, fiere, cap, dermatologice. Florile de sânziene se mai foloseau în durerile de mijloc în timpul lucrului la holdă sau strânsul fânului şi se obişnuia ca în unele sate să se pună astfel de flori în scalda copilului, în special la fete pentru a fi frumoase şi pentru a avea părul galben ca sânziana.
Tradiţiile acestei sărbători se păstrează şi astăzi în anuminte zone ale judeţului. De exemplu, la Cutiş, comuna Almaşu, de Sânziene localnicii fac cunună de flori care apoi este dusă la mormintele tinerilor.
